ASIBLOG

L

Lapsare – o poliţă este lapsată (întreruptă) atunci când, după expirarea perioadei asigurate, asiguratul nu plăteşte prima de reînnoire sau când asigurătorul nu mai face invitaţia de reînnoire a poliţei

Licenţă de turism – documentul prin care se atestă capacitatea asiguratului de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti

Limită de bloc – limita folosită de un asigurător de bunuri/proprietăţi pentru a defini valoarea maximă a asigurărilor pe care le va încheia pentru oricare bloc de locuinţe

Limita răspunderii – cuantumul maxim al sumei pe care asigurătorul o poate plăti asiguratului în cazul producerii unui eveniment asigurat

Localul asigurătorului – camerele, clădirile sau spaţiul din perimetrul societăţii aşa cum este prezentat în specificaţie

• Acţionarii Ardaf Bucureşti (ARDF) au hotărât, miercuri, majorarea capitalului social cu 45,15 milioane de lei, la 351,91 milioane de lei, prin aport de numerar, pentru susţinerea activităţii şi respectarea prevederilor legale din domeniul asigurărilor… (continuare)
• Profitul tuturor fondurilor de pensii (obligatorii şi facultative) a fost în 2009 de 280,42 milioane de lei (66 mil. euro), de 9 ori mai mult comparativ cu anul anterior, se arată în raportul anual publicat luni de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)… (continuare)
• KD Life, companie de asigurări de viaţă plasată în administrare specială de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în luna martie, a ajuns la un acord cu asigurătorul Eureko pentru a-i transfera acestuia portofoliul său, format din aproximativ 5.500 de poliţe. După transfer, compania va fi închisă. Asigurătorul a fost plasat sub administrare specială din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat… (continuare)

Se pare că în credinţa iudaică a existat la un moment dat, în vechime, ideea că asigurarea unei clădiri sau locuinţe împotriva incendiului este un act de lipsă de încredere în Dumnezeu. Se pare că rabinii s-au preocupat ceva mai mult de această problemă iar pe măsură ce asigurările au devenit din ce în ce mai răspândite se pare că au existat şi rabini care au respins asigurările ca fiind un act de lipsă de credinţă. Argumentul lor era că ar trebui să avem încredere în Dumnezeu că ne va feri de incendii sau de alte dezastre iar dacă asemenea evenimente au loc înseamnă că a fost voia Domnului şi noi nu ar trebui să încercăm să prevenim impactul acţiunilor sale. Evident, chestia asta mergea în Evul Mediu dar percepţia asupra asigurărilor s-a schimbat pe măsură ce lumea economică şi financiară au devenit din ce în ce mai complexe.

Una e să spui “dacă îmi arde casa, voi construi alta” atunci când vorbeşti de o locuinţă din buşteni din epoca medievală şi alta e când vorbim de locuinţele din ziua de azi. Tot aşa şi poziţia rabinilor s-a schimbat la 180 de grade faţă de asigurări: adică să nu iţi asiguri bunurile nu mai înseamnă credinţă oarbă şi nici măcar naivitate ci este realmente greşit, conform credinţei iudaice. Şi uite aşa au dat-o rabinii la întors cu asigurările, ba chiar le-au transformat în obligaţie morală, mai ales când vine vorba de asigurări care includ şi raspunderea civilă pentru daune cauzate vecinilor printr-un incendiu, spre exemplu. Evident, acesta nu este singurul exemplu în care asigurările s-au lovit de religie. Şi religia creştină considera primele forme de asigurare drept o formă de cămătărie, în Evul Mediu. Bine că am evoluat …

De aici.
Sursa foto